Decizia CCR pe abuzul în serviciu, amânată. Surpriza lui Zegrean

Augustin Zegrean a explicat că amânarea unei decizii în cazul excepției de neconstituționalitate privind abuzul în serviciu a fost luată pentru a obține date legate de dosarele pe această temă, propunerile formulate de procurori și deciziile instanțelor. Conform DNA, o decizie de dezincriminare a abuzului în serviciu ar duce la închiderea a aproximativ 800 de dosare penale aflate în lucru.

Președintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat, miercuri, că, deși în 2010, CCR a respins o excepție de necostituționalitate similară celei formulate de fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, privind abuzul în serviicu, Curtea ar putea să dea o decizie diferită în ședința de marți.

„Sigur că putem. Am mai făcut. Curtea poate să revină asupra unor decizii anterioare. Asta se întâmplă la orice Curte din lume, (…) dreptul nu zace, se dezvoltă (…) trebuie adaptat la condițiile sociale, la viață”, a răspuns președintele Curții Constituționale a României, Augustin Zegrea, întrebat dacă CCR ar putea contrazice o decizie dată în anul 2010, prin care a respins o sesizare de neconstituționalitate privind abuzul în serviciu, similară celei formulată de fosta șefă a DIICOT, Alina Bica.

Augustin Zegrean a afirmat că încluderea intenției în articolele de lege invocate de Alina Bica este „o problemă de aplicare a legii, nu este problema CCR.

„Asta este o problemă de aplicare a legii. Nu este problema CCR.(…)”, a mai spus Zegrean.

Întrebat dacă legea este suficient de clară, președintele CCR a afirmat că „depinde cine o citește”.

Augustin Zegrean a afirmat că „incriminarea sau dezincriminarea unor fapte este exclusiv atributul al legiuitorului”.

Pe ordinea de zi a ședinței de marți există 8 sesizări de neconstituționalitate legate de articolul 297 din Codul Penal și articolul 13(2) din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea șisancționarea faptelor de corupție, printre care cele aparținând fostei șefe DIICOT, Alinei Bica, și baronilor Nicușor Constantinescu și Gheorghe Bunea Stancu.

Articolul controversat din Codul Penal prevede că ”fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

Articolul 13(2) din Legea nr.78/2000 prevede că ”în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

Președintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat în urmă cu 2 săptămâni la o emisiune televizată că prevederea din Codul Penal privind abuzul în serviciu poate da naștere la interpretări.

„Poate da naștere la discuții, poate da naștere la interpretări. În Codul Penal e definită infracțiunea, în legea 78 este o agravantă a pedepsei stabilită în Codul Penal și întrebarea se poate pune dacă definiția e în Codul penal sau în legea 78, aici e problema. Avem două infracțiuni definite? (…) Nu cred că orice încălcare de lege de către un funcționar public trebuie să fie abuz în serviciu, lucrurile trebuie analizate de la situație la situație”, a afirmat el.

„Este destul de complicat, nu am luat o decizie, lucrurile sunt în studiu la Curte, avem și un document întocmit de Comisia de la Veneția pe această temă, reglementarea abuzului de putere, a abuzului în serviciu. În Europa mai sunt 12 țări care sancționează cu închisoarea abuzul în serviciu, restul nu sancționează cu închisoarea”, a adăugat Zegrean.

La două zile după declarațiile președintelui CCR, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat că în condițiile în care Curtea Constituțională a României va decide dezincriminarea abuzului în serviciu, funcționarii își vor îndeplini atribuțiile după ureche și nu după lege, precizând că cetățenii sunt cei care trebuie să își facă griji.

„Dacă infracțiunea de abuz în serviciu dispare din legislația noastră, funcționarii își vor îndeplini atribuțiile după ureche și nu după lege. Și trebuie să ne gândim dacă suntem pregătiți ca fiecare funcționar să acționeze cum își dorește, fără a-l putea investiga. O treime din infracțiunile pentru care noi am întocmit rechizitorii sunt de abuz în serviciu. Eu am studiat practica CCR din 2000 până în prezent. Niciodată CCR nu a interpretat un text din lege. Acesta este atributul unei instanțe de judecată. Orice încercare de a limita competențele DNA ne îngrijorează dar nu cred că procurorii trebuie să fie îngrijorați ci cetățenii. Sunt cazuri publice în care am arătat prejudicii enorme. Nu poti să vii să spui, ca funcționar public, că nu știi ce ai de făcut”, a declarat Laura Codruța Kovesi în urmă cu două săptămâni.

Direcția Națională Anticorupție are în lucru, în momentul de față, 865 de dosare care au ca obiect fraude în achiziții publice, dintre care, în mare parte, sunt reținute infracțiuni de abuz în serviciu.

Unul dintre dosare îi vizează pe fostul ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, și pe fostul Procuror General al României, Tiberiu Nițu. DNA îl acuză pe Gabriel Oprea că a beneficiat, ilegal, de însoțire permanentă și că în virtutea funcției i-a pus la dispoziție dispozitive rutiere și lui Tiberiu Nițu.

„Ne apropiem de finalizare, au fost făcute câteva puneri sub acuzare, mai sunt dispuse niște expertize tehnice, am cerut și calcularea unor prejudicii materiale, așteptăm răspunsurile unor instituții, sper că vom avea curând o soluție. Așteptăm răspunsul structurilor ministerului de interne, noi am cerut să se calculeze prejudiciul în dosar”, a afirmat procurorul șef al DNA.

Printre politicienii care ar putea scăpa de anumite dosare se numără și fostul ministru Elena Udrea, acuzată de abuz în serviciu în Gala Bute.

Ea se numără printre politicienii care au militat pentru dezincriminarea abuzului în serviciu, alături de fostul președinte Traian Băsescu, liderul Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și reprezentanți ai PSD.

Fostul președinte Traian Băsescu a atacat-o frontal pe șefa DNA pe tema dosarelor care vor fi aruncate în aer de o eventuală decizie de neconstituționalitate.

”Eu vă asigur că este o afirmație propagandistică și mincinoasă. Este dincolo de orice limită să faci asemenea observații sau să încerci să intimidezi Curtea Constituțională spunând 865 de dosare se închid! Dacă sunt bine făcute și traficul de influență se încadrează în legislația română…”, a afirmat Băsescu.

”Definiția abuzului în serviciu este impredictibilă, neclară, urmare a definirii abuzului în serviciu ca fiind o neîndeplinire sau o îndeplinire defectuoasă a sarcinilor de serviciu, în timp ce Convenția ratificată de România definește abuzul în serviciu extrem de precis și predictibil în articolul 19. Iată ce înseamnă abuz în serviciu conform Convenției: trebuie să existe intenție, trebuie să existe încălcare a legii și trebuie să existe folos necuvenit. Ei, cum vă sună aceste norme precise, față de definiția din art. 297 ca fiind defectuos?”, a argumentat fostul șef de stat.